Nu există produse adăugate.

Inregistreaza-te sau intra in cont pentru a vedea si modifica comenzile si informatiile personale.

Vinul si Sărbătoarea Națională - 1 Decembrie

Vița de vie și vinul românesc - istoric, podgorii, soiuri de viță de vie

Cu ocazia zilei de 1 Decembrie, va propun o incursiune în cele mai importante zone viticole din țară și sa descomperim povestea din spatele principalelor soiuri de vin cultivate, aici, pe meleaguri pitorești.

Cultivarea viței de vie este una din activitățile importante ale poporului nostru, încă din cele mai vechi timpuri, iar vinul, această licoare minunata, rămâne un simbol al prieteniei, al sincerității și al bucuriei. Vinul, alaturi de pâine, miere si ulei, este consideat un aliment de baza, simbol al bogăției dar si al necesarului de hrană al omului. Conținând peste 1000 de substanțe, vinul a fost definit de cercetatorul Louis Pasteur ca fiind: cea mai igienică și sănătoasă dintre băuturi. El este o băutură care, consumată în cantități moderate, are virtuți terapeutice și de revigorare a spiritului. In articolul de mai jos veți regăsi istoria vinului in România, cele mai importante podgorii și voi aminti principalele soiuri de vita de vie cultivate pe teritoriul tarii noastre.

 

Vinul și vița de vie - scurt istoric al viței de vie pe teritoriul României

In Biblie întâlnim peste cinci sute de referiri la vita de vie, toate având un înteles adânc, încărcat de simboluri. Prima mentiune documentarã a vinului o întâlnim în Vechiul Testament, la Facere 9, 20 - 21, unde se aratã cã, dupã potop, Noe a sãdit vie si a bãut vin. Vinul ocupa un loc important in viața de zi cu zi a popoarelor biblice, acesta fiind o necesitate a vieții nicidecum un lux. El era o parte indispensabila chiar si pentru o masa simpla, consumat fiind de oamenii din taote clasele sociale.Abundenta vinului era considerata o expresie a Binecuvantarii Lui Dumnezeu.

Istoria cultivării viței de vie în spațiul carpato-danubiano-pontic este reprezentat de Vitis Vinifera Silvestris (vița de vie sălbatică), care a apărut aici în jurul anului 7000 î.Hr. Din această s-au extras si s-au dezvoltat importante soiuri care se cultivă și în prezent, printre acestea si Feteasca Neagră.

Dacii și geto-dacii apreciau foarte mult această licoare străveche. Foloseau coarne de bou, ulcele și alte vase, pentru a o consuma în cadrul unui adevărat ceremonial. Această deosebită apreciere pentru vin explică și contribuția semnificativă a geto-dacilor în dezvoltarea tehnicilor de cultură a viței de vie și contribuția acestora la dezvoltarea soiurilor. Deși regele Burebista (82 i.Hr. - 44 i.Hr.) a decis dezrădăcinarea si distrugerea viței de vie, au existat suprafețe considerabile care au continuat să fie cultivate. Și poetul Ovidiu (43 i.Hr. - 17 d.Hr.), unul dintre clasicii literaturii latine, exilat de împăratul Octavianus Augustus în cetatea Tomis (Constanța de azi) menționează în scrierile lui importanța viței de vie pe plaiurile dobrogene. În anul 106 î.Hr. împăratul Traian cucerește Dacia. Venirea romanilor în regiune a însemnat o dezvoltare fulminantă în domeniul viticulturii, aceștia aducând cu ei noi soiuri de viță de vie, dar și tehnici revoluționare la acel moment de creștere și îngrijire a culturilor. Viticultura a rămas însă o activitate înfloritoare și după retragerea aureliană din 207 d.Hr. și a continuat să se dezvolte chiar și în timpul ocupației otomane. În anul 1862, România deținea aproximativ 100.000 de hectare de viță, această suprafață crescând la 150.000 de hectare până în 1883.

Viticultura a fost pusa serios la incercare la sfârșitul secolului trecut, de invazia filoxerei și de aparția unor boli până atunci necunoscute, în primul rând de mana viței de vie. În Vechiul Regat filoxera a fost semnalată oficial în anul 1884 la Chitorani - Prahova, în podgoria Dealu Mare, dupa ce fusese identificată cu cațiva ani mai inainte, in 1880, la Arad.

În anii următori, atacul filoxerei s-a extins cu mare rapiditate, căpătand proporțiile unui dezastru national. În perioada refacerii viilor de la sfârșitul secolului trecut, viticultorii au fost nevoiti sa deprinda tehnici noi, in primul rand alinirea vițelor, combaterea manei și făinării viței de vie etc. Au fost aduse din străinătate, mai ales din Franța, soiuri noi, care au pătruns în podgorii intrând în competiție cu soiurile locale, vechi. Multe din soiurile străine s-au dovedit valoroase, mai cu seamă sub aspectul însușirii lor de a oferi vinuri de calitate superioara. S-a produs, drept urmare, o reconsiderare a sortimentelor ca proces de durată. Primul razboi mondial a dat o nouă lovitură viticulturii romanesti, abia ieșită din confruntarea sa cu filoxera. Totuși, ea s-a regasit și s-a refăcut în mare masură in perioada interbelică, dar a intrat apoi în marile încercari provocate de un regim care i-a separat pe viticultori de viile lor. În mod miraculos, oamenii au rămas însă fideli viței de vie, chiar si in situatia in care se puteau intalni cu ea nu in viile proprii, ci in marile plantatii ale intreprinderilor de stat si cooperativelor agricole de producție. Viticultura s-a dezvoltat totuși și în această perioada: s-au înființat plantații cu soiuri valoroase, au fost promovate tehnici de cultură noi, bazate pe mecanizare, au fost construite capacități moderne de vinificare, depozitare și condiționare a vinurilor, s-a inregistrat un salt al calității vinurilor. Putem presupune că aceste rezultate puteau fi cu mult mai bune dacă oamenii nu și-ar fi pierdut viile, dacă nu ar fi incetat, de fapt, să fie viticultori. Însă, după acel incredibil decembrie '89, lucrurile tind să se îndrepte, să se dezvolte. Viticultorul se întoarce cu emotie la cultivarea viței de vie, trăiește bucuria de a le culege roadele și este animat de ambiția de a face un vin deosebit, pe care să îl inchine cu prietenii. Istoria se repetă: omul se reîntâlnește cu planta sa de suflet, prinde curaj gasind-o în viața și, prin ea, se regăsește pe sine. Viticultura românească trece, în prezent, prin mari transformări. Viile au intrat, aproape în totalitate, în proprietatea viticultorilor. Producerea vinurilor constituie o îndeletnicire care-i obligă pe producători să-si creeze mijioacele tehnice necesare realizării lor la un nivel calitativ cât mai înalt. În ultimii ani s-a realizat o revigorare a viticulturii și vinificației românești datorită programului de reconversie și a investițiilor masive în acest sector. De asemenea, vinurile românești sunt apreciate în țară și peste hotare, participând an de an la numeroase competiții de acest gen. Atât marii producători, cât și cei mici au șansa de a își evalua vinurile și ulterior de a le promova.

 

Principalele regiuni viticole

Pe teritoriul țării noastre, plantațiile de viță de vie sunt răspândite în areale care diferă între ele atât din punct de vedere climatic, cât și din punct de vedere ecopedologic - diferențe date de elemente precum altitudinea, poziția sau prezența unor bazine de apă. Cultivarea viței de vie presupune o structură de organizare complexă, formată din regiuni viticole, centre viticole, podgorii viticole. Principalele regiuni viticole și podgorii din România sunt:

Moldova

O regiune viticolă cu tradiție, în zona Moldovei de azi se cultivă vița de vie încă de pe vremea geto-dacilor. Cel puțin asta dovedesc descoperirile arheologice, pentru că primele relatări despre cultivarea viei se fac abia în timpul domniilor lui Petru al II-lea și Ștefan cel Mare. De-a lungul unei istorii care se întinde pe mii de ani, s-au pus bazele unor podgorii renumite precum Cotnari, Iași, Huși, Odobești, Panciu, Cotești, Averești sau Nicorești. Vinurile produse în Moldova sunt în principal albe. Pline de grație și eleganță, acestea se disting printr-o nuanță discretă de dulceață, dată de bogăția în extract și glicerol. Cele roșii, în schimb, sunt masculine, dar prietenoase, și foarte echilibrate. În Moldova se cultivă soiuri autohtone precum Galbenă de Odobești, Grasă de Cotnari, Tămâioasa Românească, Busuioacă de Bohotin, Frâncuşă, Zghihară de Huși, Băbească Neagră, Fetească Albă sau Fetească Regală, dar și soiuri străine precum Riesling Italian, Chardonnay, Traminer, Sauvignon Blanc și Muscat Ottone, Aligote.

Muntenia

Viticultura a fost o ocupație străveche și în Muntenia, descoperirile făcute de arheologi demonstrând acest lucru. Dovezile scrise apar, ca în cazul multor altor podgorii, abia în sec al XV-lea. Invazia de filoxera grăbește dezvoltarea tehnicilor de refacere și îngrijire a culturilor în Muntenia, dar și instruirea viticultorilor. Astfel, la 1893 ia naștere Pepiniera Pietroasa, prima din România. Iar în 1907 este inaugurată prima Școală Elementară de Viticultură de pe teritoriul țării noastre. În 1924 se înființează și prima Stațiune de Cercetare Viticolă și Oenologică din România. Cea mai cunoscută podgorie din regiunea viticolă Muntenia este Dealu Mare, unde se cultivă unele dintre cele mai recunoscute soiuri de vin roșu din România, răsfățate din plin de soare: Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Merlot sau Fetească Neagră.

Dobrogea

În anul 1907 se plantau în Dobrogea, la Murfatlar, primele 10 hectare cu vie. Scopul principal era promovarea viticulturii în această regiune a țării. Astăzi poate cele mai renumite în România, soiurile cultivate la Murfatlar au o aromă specifică, dată de solul ușor și pietros, în combinație cu o climă favorabilă. Vedetele acestei regiuni sunt vinurile albe: Pinot Gris, Chardonnay, Aligoté, Sauvignon Blanc și Muscat Ottonel. În Dobrogea se cultivă însă și soiuri roșii, toate cu o pregnantă notă personală, precum delicatețea soiului Pinot Noir sau caracterul sălbatic a Cabernet-ului Sauvignon. Alte podgorii celebre în Dobrogea sunt: Babadag, Istria sau Sarica Niculițel.

Oltenia

Regiunea viticolă Oltenia prezintă poate cele mai favorabile condiții pentru cultivarea viței de vie datorită poziției geografică, structura și compoziția solului sau clima caldă. Tocmai de aceea, există dovezi care atestă cultura viței de vie aici încă din secolele VII-VIII î.Hr. Printre podgoriile renumite din Oltenia se numără Dealurile Craiovei, Podgoria Drăgăşani, Severin, Sâmbureşti sau Plaiurile Drâncei. De altfel, Cabernet-ul Sauvignon a fost adus pentru prima dată la noi chiar în Podgoria Drăgășani, în anul 1867. Iar la 1887 vinurile produse în Oltenia capătă faimă internațională, după ce Tămâioasă Românească primește medalia de aur la expoziția de la Paris. Dintre soiurile celebre produse în Oltenia amintim, pe lângă Tămâioasa Românească, ce se cultivă în continuare Novac, Negru de Drăgăşani, Cabernet Sauvignon, Merlot, Cabernet Franc, Fetească Neagră, Shiraz sau Sauvignon Blanc.

Transilvania

Transilvania este paradisul vinurilor albe seci. Arheologii au găsit, de altfel, obiecte care atestă cultivarea vinului în zonă încă din secolul VI î.Hr., cele mai reprezentative podgorii fiind Târnave, Alba, Sebeş-Apold, Aiud, Miniş-Măderat și Diosig. Dintre acestea, cea mai mare este podgoria Târnave, cu o bogată istorie și foarte prestigioasă datorită vinurilor de calitate superioară produse aici. Printre soiurile celebre cultivate în Transilvania se numără Fetească Albă, Fetească Regală, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Muscat Ottonel sau Riesling Italian. Tot aici vom întâlni însă și Traminer-ul Roz, soi semi-aromat, de origine germană. În ultima vreme s-au remarcat însă și vinurile roșii, printre care Cabernet Sauvignon, Merlot, Cadarcă, Pinot Noir sau Fetească Neagră, puternic colorate și armonioase, bogate în glicerol și polifenoli.

 

Principalele soiuri de viță de vie cultivate în România.

Soiuri pentru vinuri albe

Soiuri românești: Fetească Albă, Fetească Regală, Tămâioasă Românească ,Galbenă de Odobești, Grasă de Cotnari, Crâmpoșie Frâncușa, Șarba Zghihara de Huși, Mustoasă.

Soiuri internaționale: Aligote, Sauvignon Blanc, Riesling Italian, Pinot Gris, Chardonnay, Gewürztraminer, Muscat Ottonel.

Soiuri pentru vinuri roșii

Soiuri românești: Fetească Neagră, Băbească Neagră, Negru de Drăgășani, Negru Vârtos Cadarcă.

Soiuri internaționale: Cabernet Franc, Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir

Soiuri pentru vinuri roze: Busuioacă de Bohotin, Tămâioasă Roz.

Viticultura românească trece în prezent prin mari transformări. Viticultura și vinificația se adaptează noilor condiții, noilor tehnologii de cultivare și întreținere a plantațiilor astfel încât fiecare producător să poată obține vinuri cât mai bune și mai apreciate.

Potrivit Institutului Național de Statistică, în 2019 România deține în jur de 180.000 de ha de vii pe rod, ocupă locul 5 în Europa (după Spania, Franța, Italia, Portugalia). Anual se produc aproximativ 5 milioane hectolitri de vin în țara noastră.